Aberatii

erezie

Toata lumea minte. Toata lumea a dezamagit. Toata lumea uita. Toata lumea raneste.
Toti fugim si toti ne intoarcem. Toti ratacim si toti uitam sa ne luptam. Toti mintim, tradam, inselam si distrugem.
Ma refugiasem in lumea ta. In lumea reala si banala. Imi pierdusem visele imposibile si preocuparile absurde.
Am dat buzna in viata ta. Ma plictisisem de a mea. Mereu ideala si una a fantasemelor si a magiei. M-ai primit repede in viata ta pentru ca eu eram altfel. Ah! Ce cuvant frumos! ALTFEL…
Eram diferita de lumea ta. Eram o intrusa in universul tau concret, palpabil, cert. Te-am facut sa visezi, te-am facut sa uiti de cotidian si te-am invaluit intr-o lume a misterelor si a secretelor crude. Te-am patat cu pacatele mele si conversatii in miez de noapte. Cu dimineti solitare si zile negre.
Te-am facut sa-ti vinzi certitudinile si sa-ti traiesti zilele sub semnul indoielii. Am reusit sa-ti smulg increderea si sa-ti promit irealul.
Am dat buzna in lumea ta. Dar toti tradam, mintim, inselam si dezamagim.
Iar eu le savarsesc si le incasez pe toate simultam…

Aberatii

Adormisem langa tine. Era tare bine acolo. Cu glasul tau soptindu-mi in ureche si mainile tale imbratisandu-ma. Afara copacii se certau intre ei pe teme ancestrale si picaturi de ploaie bateau in geam.
Adormisem langa tine. Cu sticlele pe jos si scrumiera plina. Pagini rupte si pahare sparte…
Pe podea zaceau promisiuni incalcate si zambete amare.
Astazi am ramas doar umbre a ceea ce am fost si am fi putut sa fim. Astazi ma invelesc de frig si inchid geamul pentru a fugi de ploaie.
Ma invart intre plictis si tristete. Intre inainte si inapoi, dar niciodata in prezent.
Ratacesc pe alei in miez de noapte cu picioarele tremurandu-mi si cu ochii obositi. Cu sperantele amagite si privirea cautandu-te. Cu vorbe nerostite si emotii sfartecate. Fara incredere si cu teama. Cu cafele baute in miez de noapte si parfumuri straine. Cu muzica trista si lacrimi inghetate.
Dar intr-o noapte adormisem cu vocea ta… Era tare bine acolo…
-A-