Aberatii

looking for trouble

….it`s been 2 years…and still…

I missed you…

Anunțuri
Fara nume

for a dear friend

Intotdeauna am facut ce am crezut eu ca este mai bine…am ascultat multe sfaturi, am ascultat multe opinii, dar pana la urma tu stii cel mai bine ce simti.

Nimeni nu stie mai bine decat mine ce simt, nimeni nu-mi cunoaste sentimentele mai bine decat mine, astfel incat vreau sa cred ca pana acum am luat deciziile corecte, chiar daca am suferit din cauza deciziilor pe care le-am luat, dar macar am satisfactia ca am pus totul in joc si ca am castigat si am pierdut pe mana proprie…

Nu-mi plac prieteniile conditionate, nu-mi plac falsele prietenii…eu cred ca trebuie sa fi alaturi de un prieten indiferent de ceea ce face, indifernt de deciziile lui… noi nu avem dreptul sa-l judecam…Prietenii nu te judeca, ei doar te asculta...

Fa ceea ce simti, atunci cand simti si nu astepta nimic de la nimeni si nu ii lasa pe ceilalti sa te judece

Risca totul…risca totul daca tu crezi ca merita

Nu uita sa crezi in tine…niciodata sa nu incetezi sa crezi in ceea ce esti si nu te pierde pe tine…

-Veve-

Fara nume

lasa-ma…

Lasa-ma sa fiu alaturi de tine atunci cand iti este greu,

Lasa-ma sa-ti strang trupul in bratele mele si sa-ti sterg lacrimile de pe chip…

Lasa-ma sa iti alung tristetile cu sarutari,

Lasa-ma sa-ti mangai parul, lasa-ma…

Lasa-ma sa nu te las, ajuta-ma sa fiu langa tine…

Invata-ma care este drumul corect…

Lasa-ma sa patrund in mintea si gandurile tale…

Lasa-ma sa te ascult, lasa-ma…

Lasa-mi timp…

Fara nume

…eu…

Sunt nimic…

Nimic din ceea ce as fi vrut sa fiu

Si nimic din ceea ce mi-as fi dorit sa fi fost.

Sunt nimic…

Ma tarasc intr-o existenta patetica

Nici macar o amintire nu sunt.

Sunt nimic…

Imi duc existenta gri pana la capat

Si ma joc de-a viata.

Sunt nimic…

Sunt doar o umbra neagra

Ce nici macar urme nu lasa.

Sunt nimic…

Sunt nisipul calcat de toti in picioare

Sunt valul lenes al marii pe care toti il urasc.

Sunt nimic…

Sunt praful dus de vant catre nicaieri.

Sunt nimic…

Aberatii

moment de sinceritate

Sunt egoista si egocentrista. Sunt nepasarea.

Sunt tematoare si lasa. Sunt neiertatoare.

Nu ma poti acuza de nimic pentru ca stiai de la inceput totul.

Sunt rece. Sunt trista mereu. Sunt marea…

Si nu pot sa renunt la mine pentru tine.

Si totusi astept ceva…ceva de la tine.

Si ma indrept spre nimeni si spre nicaieri….

Si iarasi ma simt singura…

“ Et tu me perdras, et je me perdrai,

Car je suis celle qui est perdue, sitot trouvee”

Poezii

exil in mine insumi( Gigi Caciuleanu)

„Sunt ca o gaură în mine însumi. O gaură astupată cu propriul meu corp.

Dacă

n-aş zăvorî totul. Dacă aş reuşi să dau de cheie. După ce atâta m-am chinuit s-o arunc cât mai departe.

De ce-oi fi astupând toate crăpăturile? De ce-oi fi închizând toate deschizăturile? De ce mi-oi fi întorcând privirea de la orice fisură, cât de mică, din carapace?

Mi-e să nu devină crevase ca să mă scurg prin ele. Sau prăpastii ca să mă afund.

Seri. Dimineţi. Noaptea dintre ele. Sandvişuri cu noapte. Indigestie peste indigestie de atâtea sandvişuri cu noapte.

Să se afle oare cheia de rezervă, cheiţa de aur, zvârlită şi ea adânc în negreala de vis a acelor nopţi?

Sau prinsă în cimentul dimineţilor?

Ori abandonată pe undeva în bunkerul singuratec al vreunei zile de iarnă?

Singura soluţie. Să dărâm uşa. Să intru pe geam, să-l sparg…

mă dărâm. Să mă sparg, să mă strecor printre propriile mele cioburi…

Să pătrund în propriile mele mişcări şi gânduri. Tot atâtea lacăte şi zăvoare. Să mă furişez în propriii mei paşi.

Să mă cuibăresc în mine însumi ca într-o nişă din care am fost dat afară. Din care m-am dat afară. Din care am fost gonit de propria mea frică. De propriile mele spaime.

De prea multele mele groaze. De mine însumi.”